„Arta conversației - Ileana Vulpescu - este o proză continuă, centrată pe un singur personaj migălit cu singurătate, o lungă confesiune unde râsul se întrepătrunde cu lacrimile, încinsă de un brâu de sinceritate și de imanitate neclintită. Scrisă cu o agerime a privirii ieșită din comun, scrisă în registrul realist, dar și livresc, scrisă îndrăzneț de pudic și dozată cu mult chibzuit rafinamant.” - Nicolae Iliescu
N-a fost genul de carte pe care să o citesc ușor și-mi amintesc că prima întrerupere am făcut-o după un moment din ăla cu „lacrimi” iar următoarea pauză a fost când m-am „blocat în proză” :) Am avut nevoie de timp ca să o reiau și ceva ambiție dar mi-a plăcut! Uneori simțeam nevoia să revin asupra paginilor citite pentru a le înțelege mai bine, pentru a le acorda mai multă atenție. :)
N-aș putea să îi dau o notă, un loc în top și nici s-o încadrez într-un tipar - e cartea pe care aș vrea să o recitesc peste un timp și poate atunci voi avea o părere ceva mai clară; poate n-am ajuns la maturitatea necesară pentru a o înțelege (chestia asta mi se întâmplă destul de des - și cu orice, de la cărți până la filme și de la muzică până la poezie).
Zâmbește! Iubește viața :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)