Uneori nu este totul bine, uneori nimic nu merge așa cum îmi prpoun, alteori e un haos general și totul este confuz dar cu toate astea m-am învățat să privesc partea pozitivă din orice, nu neapărat pentru mine cât mai ales pentru ceilalti :)
Zic că totul este ok și totul este bine doar pentru a elimina întrebările suplimentare care de multe ori au darul doar de a mă obosi mai mult, de a crea o tensiune inutilă și pe care prefer să o evit. Am învățat că nu prea mă ajută cu nimic să fiu altfel decât optimistă și să încerc să transmit optimismul ăsta celorlalți. Un gram de realism nu strică doar că uneori partea asta nu prea îmi iese. Mi-am dat seama că dacă vrei ceva, uneori chiar se întâmplă - chiar dacă în mod normal, realistic vorbind nu prea are cum; partea cu negativismul își are rolul ei - iar eu concentrez tot negativismul în planuri; așa funcționează negativismul meu - dacă planul A nu iese, există varianta planului B iar dacă nici ăsta nu dă rezultate mai există și C. Desigur, în mintea mea planul A zeci de subvariante, subplanuri și sub ce or mai fi ele :) Uneori îmi fac griji pentru probleme care nici măcar nu există și îmi adresez întrebări care teoretic n-au nici o legătură. De cele mai multe ori situațiile la care mă gândesc n-au chiar nici o legătură, alteori zâmbesc și-mi dau seama că lucrurile au descurs bine și pentru că am gândit un pic mai mult! :)
Dar da, de cele mai multe ori prefer să-mi las gândurile doar pentru mine, să-mi rezolv problemele în stilul meu iar apoi dacă e necesar să povestesc mai departe „Aaa, da, a fost o problemă dar s-a rezolvat!” iar dacă nu e neapărat de zis merg mai departe! :)
Zâmbește! Iubește viața :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)