
Sunt acele zile agitate, în care nu am chef de nimic, dar cu toate acestea alarma se încăpătânează să sune devreme, prea matinal pentru zile în care mi-aș dori doar să lenevesc, să beau o cafea și să mă uit la desene animate; să uit de agitație, de nervi, de stres; dar cu toate astea vremea de afară mă binedispune, e cald, e frumos, e toamna; încă nu pare că e toamnă dar este; o simt în sufelt, o simt în fiecare dimineață rece, in fiecare apus de soare, in fiecare noapte cu stele; văd cum tremura de plăcere stelele sus pe cer în nopțile de toamnă, cum par că s-au cățărat acolo sus și nu ar vrea să mai coboaare; toamna asta mai mult ca până acum e magie, e dor deși acolo undeva o durere nu vrea să dispară;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)