Când am citit despre campania celor de la
Motivonti.ro Alarma motivaţională treceam printr-o perioadă destul de aiurea aşa că am acceptat această provocare. Ce e drept nu ştiu când s-a terminat această perioadă, dar mie mi-a plăcut tare mult.
Am zâmbit la fiecare mesaj primit şi continui să o fac. E o senzaţie de bine, de calm şi aşteptam mesajul ca pe ceva drag. Mi-au plăcut ideea mesajelor, a fost ceva interesant, frumos! Cel mai drag mesaj, poate, a fost pe cât de simplu, pe atât de scurt: Uneori ... Asta e tot! Simplu, scurt, ciudat nu?!
În ultima perioadă tot mi s-a zis că gândesc prea mult, că am o imaginaţie prea bogată, dar asta sunt eu, ce să fac :D aşa că şi pentru acest mesaj am avut o interpretare proprie: mie mi-a plăcut în mod deosebit acest mesaj pentru că mi-a oferit liberatea de a alege cum vreau să continue, ce aş fi vrut să urmeze dupa cele trei puncte. Primul lucru a fost că: "Uneori ... zâmbesc!!!", "Uneori... sunt fericită!", "Uneori sunt tristă!" - pentru că totul e ... uneori.
Doamne ce mi-a mai plăcut mesajul ăsta. Toată ziua m-am jucat pe marginea lui, în funcţie de starea în care mă aflam. Preferatul meu rămâne totuşi: "Uneori ... zâmbesc!!!" deşi poate mi-aş dori să fac asta mereu ştiu că nu ar fi posibil, viaţa are şi părţile aiurite şi poate e firesc!
A doua zi a venit continuarea mesajului: "... răbdarea e o virtute!". Am râs şi m-am întrebat de ce nu am putut să mă gândesc la o continure a mesajului normală, de ce a trebuit să interpretez atât de diferit acel mesaj... Nu ştiu voi, alţii, cum aţi interpretat mesajul, ce aţi gândit şi la ce v-aţi gândit, dar pentru mine a fost o întâmplare tare interesantă.
Şi totuşi: "Uneori ... zâmbesc!!!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)