duminică, 20 februarie 2011

E trist ...

Voiam să răspund unui comentariu trimis de Nicu (habar nu am dacă ne cunoaștem sau nuJ, dar a devenit de ceva timp activ, și vreau să îi mulțumesc ca și Anonim-ilor de alt felJ ) și mi-am dat seamă că am prea multe de spus într-un spațiu limitat, așadar am decis să scriu mai multJ

E trist că trăim momente în care nu prea mai știm să ne mai respectăm între noi, că uităm adesea să punem un strop de pasiune în ceea ce facem ... E trist că sunt puține lucrurile de care ne mai pasă și cu atât mai trist este că ne izbim de probleme pe care ne dorim să le rezolvăm și având nevoie și de ajutorul altora nu îl primim. Ne întrebăm ”de ce?” dar din ce în ce mai des retoric doar.

E trist că o pisică a stat în copac două nopți, pe timp de iarnă cu temperaturi de minus multe grade in termometru pentru că după apelul la 112, primești un numărul de la Pompieri să suni. L

E trist că Pompierii, te trimit la același 112 pentru că ei nu se implică în nici o intervenție fără ”fișa de eveniment”. Și iar suni, și iar te prezinși, și iar spui ce vrei, ca în final să fii redirecționat la aceiași Pompieri ... L

E trist că ți se zice ”că pisica se dă jos singură ... L”. În minte se naște concluzia că nu o să fii ajutat, mai faci câteva încercări disperate de convingere, dar rămâi total dezamăgit când după vreo 5 minute ți se zice că defapt pompierii nu au obligația să intervină în astfel de cazuri. Atunci te întrebi: ”De ce a durat atât de mult să ți se spună că nu sunt autorizați să facă așa ceva, în condițiile în care s-a știut din primul moment că e vorba de o pisică???” Iar o altă întrebare care apare după o căutare pe google ”pisici salvate de pompieri ”Cum de pompierii din Râmnicu Vâlcea, Alba, Vaslui ... se implică în astfel de activități???”

E trist că sunt din ce în ce mai puține lucrurile în care mai cred. Îmi dau seama din ce în ce mai mult ca viața reală nu e ca în cărți, că nimic nu e ceea ce pare, că tot ce am învățat nu mai contează, că traim într-o ”junglă” unde fiecare face din ce în ce mai mult doar ce vrea, că există respect din ce în ce mai puțin, că nu mai punem atât de multă pasiune în ce facem, că ne-am învățat doar să ”cerem” fără a ne întreba ce oferim în schimb, că am uitat să zâmbim, să oferim zâmbete celor din jur, că suntem stresați și tensionați, că suntem prea preocupați de griji ”fabricate” fără bază reală, că nu mai știm să fim noi; ne-am pierdut direcția, de multe ori nu mai știm ce vrem și ce ne dorim cu adevărat.

E trist că trăiesc într-o lume care poate nici nu mă vrea, care mă contestă pentru modul în care gândesc și ideile pentru care lupt, care nu vede scopul acțiunilor mele dar nici măcar nu e curioasă să le afle ... Dar îmi pasă, cred și lupt, și pierd luptând uneori, dar cred în continuare, și îmi pasă; J

4 comentarii:

  1. Buna Seara!
    Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
    Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
    Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
    M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
    Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
    Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta_whisper sau un e-mail, tot la asculta_whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

    www.radiowhisper.com
    Multumesc,
    Cu stimă Vlad!

    RăspundețiȘtergere
  2. sincer am ramas un pic dezamagit de reactia pe care au avut-o pompierii referitor la salvarea acelei pisicute, care a trebuit sa indure frig,ninsoare si mai presus de toate lipsa celor dragi.e ingiust si de condamnat comportamentul pompierilor din localitatea ta cu toate ca mai vad reportaje la tv in care pompierii se implica atat in salvare de vieti omenesti dar si de salvare de pisicute, cai... etc, cand le este solicitat ajutorul.dar se vede ca nu toti stiu cu adevarat ce inseamna sa fii pompier si sa fii promt atunci cand ti se cere ajutorul. multi dintre noi au uitat de ce imbraca acea uniforma.
    RUSINE pompierilor care nu te-au ajutat pe tine si mai ales care nu au ajutat acea pisicuta.
    nu ai spus cum a fost finalul acestei povesti triste.a fost cu happy-end sau nu?

    RăspundețiȘtergere
  3. Pisica e în siguranță acum, Nicu:), până la următoarea cățărare prin copaci;))

    RăspundețiȘtergere
  4. Vlad, e bine că ai lăsat adresa de mail, vorbim mai multe:)

    RăspundețiȘtergere

Vreau să-ți știu părerea :)