duminică, 18 iulie 2010

Descopăr târziu...

Pe Madalina o ascultam întâmplător, nefiind fan, când se rătăcea prin playlist, sau când dădeam pe you tube peste vreo vreun titlu care îmi stârnea curiozitatea. Imi place ceea ce cântă, dar cum se întâmplă de cele mai multe ori, doar în urma unui astfel de incident (tragic din păcate!!!) dau o atenție mai mare "fenomenului". Mulțimea de informații care s-a revărsat asupra noastra cu extrasele emoționante din melodii m-a impresionat și m-a făcut să înteleg că într-o lume care toată este intr-o fugă continuă, într-o luptă permanentă, timpul ne răpește posibilitatea de a acorda atenție lucrurilor frumoase, emoționante, simple. Cântecele Mădălinei Manole sunt frumoase, emoționante, simple. Le descopăr târziu și îmi este ciudă că melodii speciale le ascult în urma unor circumstanțe atât de dureroase. Știu că îmi plăcuse nunta - simplă și cu un val de mister asupra ei, vestea despre copil mă emoționase, ideea de "fata cu părul de foc" mi se pare că o știu din totdeauna (și cred că într-un fel m-am născut cu ea) iar zilele aste o știre apărută de nicăieri a adunat la informațiile pe care le știam eu o mulțime de altele noi. Păcat că acum, regret ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vreau să-ți știu părerea :)