Soarele de după nori :)

     Știu că soarele e acolo chiar dacă în ultimile zile l-am văzut fix cât pentru două poze. Dar ce poze! Primele poze cu Nikon al meu! Mi-am dorit Nikon-ul ăsta, l-am așteptat cu răbdare (nu m-am grăbit pentru că știam că o să vină și ziua asta :P) și în cele din urmă mi l-am luat!

     Vremea asta rece de la final de august altă dată m-ar fi deprimat puțin, acum o întâmpin cu zâmbetul pe toată față :)

     Mi-e dor să trăiesc toate capriciile vremii - timpul rece și ploios, soarele atât de timid, vântul haotic și frunze deja îngălbenite. Pare începutul clasic de toamnă dar sunt convinsă că vara mai are multe surprize călduroase pregătite! Pe fundal se aude bucuria de după calificarea Stelei în Liga Campionilor și parcă afară se luminează un pic deși soarele se-ncăpățânează să nu apară. Uneori cred că îmi face în ciudă - abia aștept să îl pozez în toate momentele zilei, să imortalizez amintiri pentru poveste :) 

     Că tot este o melodie cu picături, ploaie, nori și-un pic de visare! :D