Suntem oameni.
Facem greșeli, rănim și greșim din nou. Suntem oameni! Uneori gândim, alteori nu. Uneori ne lăsăm ghidați doar de necesitățile noastre fără a ne gândi un pic la ce este în jurul nostru. Vrem lucruri și atât; le vrem acum și le luăm doar pentru că putem. Dar nu, nu este normal! Rar conștientizăm.
”Mărul ăla era acolo și l-am luat! Nu e nimic greșit în asta.” Aparent nu.
Dar mărul ăla era al cuiva. Poate voia să îl mănânce sau nu; poate că ți l-ar fi dat dacă ai fi întrebat sau l-ar fi împărțit cu tine. Dar mărul ăla nu ți-a aparținut. Nu, n-a fost dreptul tău să îl iei chiar dacă ai putut. E vorba doar de un măr, de ce o întreagă poveste?! De ce o complicație așa mare pe seama unui biet măr.
Mărul ăla - e așa ca să fie. Povestea în sine este mult mai complicată și este despre lucrurile pe care le facem fără a ne întreba dacă deranjează sau nu, dacă ne sunt permise sau nu. Le luăm doar pentru că putem, pentru că întâmplător sunt în drumul nostru și avem nevoie de ele. Ne gândim doar la noi fără a ne adresa măcar în gând întrebarea dacă e corect sau nu. Dacă altcineva nu zice nimic, de ce ne-ar înteresa prea tare?! De ce ne-am pune întrebări despre lucruri care oricum nu mai pot fi îndreptate?!
Poate, din când în când, sunt bune genul ăsta de întrebări, doar pentru a evita să greșim în același mod, în alte situații de același gen, E simplu, dar pentru că e așa simplu nu dăm importanță și trecem mai departe cu ignoranță.
#zâmbește #iubeșșteviața :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)