Univers cenușiu :)

Zilele astea am găsit un citat tare interesant a lui Frederic Beigbeder care mi-a plăcut tare mult poate pentru că mă regăsesc în el mai mult decât în cuvintele mele din ultima vreme: „Sunt un om mort. În fiecare dimineaţă mă trezesc cu un chef de somn imposibil de stăpânit. Mă îmbrac în negru fiindcă sunt în doliu după mine însumi. Port doliu după omul care aş fi putut fi.”

Vouă vi se întâmpla să aveți zile din astea somnoroase, plictisite, acolo pe unde se adună tristețea cu frustarea?Să aveți trăiri îngropate într-un univers colorat în cenușiu?!