Până mai ieri așteptam luna august cu emoții în suflet, cu speranță, cu bucurie; privesc în urmă și zâmbesc trist. Deja e final de august, deja simt gustul „despărțirii”, deja simt „amărăciunea” lacrimii.
Zilele trec în grabă, regrete, speranțe și bucurii, contradicții și tensiuni, dar toate astea fac parte dintr-un tot unitar, sunt amintiri;
Nu știu când a trecut august, mi știu când au trecut zilele, unde s-au dus orele; ajung la final de lună, trag linie; se lasă liniștea ...
O liniște care nici nu știu cât o să dureze ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)