Zilele astea un mesaj din inbox-ul de pe Imaprte.ro mi-a atras atenția în mod deosebit și nu știu de ce! Sunt momente triste pe lângă care nu pot trece ușor și poate de aceea susțin acest caz pe blog, așa cum am făcut și cu Răzvănel;
E un strigăt comun de ajutor, unul poate de multe ori mut, care nu răzbate dincolo de limitele pe care noi singuri ni le impunem. Și totuși, prin glasul literelor înșirat pe pagini virtuale, Maria a reușit să îmi atragă atenția; povestea este simplă, comună dar atât de tristă.
Problemele au început în luna octombrie, iar în luna ianuarie în momentul în care tatăl a fost disponibilizat au devenit critice, cu atât mai mult cu cât Maria ajunge la spital cu hemoragie puternică iar în urma internării și a analizelor devine suspectă de cancer de col uterin (acum se așteaptă rezultatul biopsiei!!!)
Copiii sunt mici, dar cu toate acestea au înțeles dificultățile familiei. Părinții lor au încercat să le ofere copiilor un univers cât mai colorat, o copilărie așa cum o merită fiecare copil, dar problemele întâmpinate nu le-au oferit șansa: mezinul familiei are doar un an și 4 luni iar Cristina în curând împlinește 4 anișori; băiețelul cel mare este în clasa a II-a și încearcă după puterea lui de baiețel cuminte să își ajute așa cum poate familia.
Familia cere ajutor, cere orice. Nu conteaza de ce natura e, orice lucru e bine primit! Orice ajutor e motiv de multumire ...
Pentru mai multe detalii contactati direct familia la:
ionutv47@yahoo.com; ancamagda79@yahoo.com .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vreau să-ți știu părerea :)