marți, 21 decembrie 2010

Omul frumos ...

Un om minunat și sensibil dar atât de puternic. Mă gândeam zilele aste să creionez simplu personalitatea, să vorbec despre minunațiile pe care ni le oferă Dumnezeu, și pe care de multe ori le tratăm cu așa mare indiferență. Da, este omul despre care o să vorbesc mereu fâstâcită, pe care îl voi admira, respecta și iubi toată viața mea. Nimic și nimeni nu o să poată să pună barieră în calea mea pentru a impiedica asta. Îl cunosc de o viață iar asta mă face mândră și bucuroasă că pot sta în preajma unui asemenea om – chiar și atât de puțin. Mă plâng deseori de micile probleme cotidiene dar uit de multe ori să îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi- a oferit șanse și bucurii în viață.
Somnorici, că despre el este vorba, este omul care oferă tot ce are mai bun, fără să ceară nimic în schimb. Uneori mă intrigă, mă supără, mă enervează că uneori primește atât de puțin ... Iar atunci încep să apreciez și mai mult caracterul. Simplitatea lui și totala dăruire. Se ”laudă” că știe orice, și uneori pe buna dreptate (dar uneori!!!). Nu e lăudăros cum îmi place mie să îl tachinez ci doar îți știe valoarea. Dacă ar fi câte un Somnorici în viața fiecăruia dintre noi, văzut prin ochii mei cu siguranță am învăța să apreciem lucrurile simple, am încerca să îl copiem, am încerca să fim mai buni, iar lumea ar fi mai bună și mai frumoasă cu siguranță.
E imposibil să nu rămâi marcat de un asemenea om, în bine evident. E singurul care sună la 3 noaptea și mă întreabă cu glas răgusit ce fac, deși intuiește că răspunsul meu e ”dorm!”. Nu uit niciodată de ziua mea și e primul care îmi trimite în miez de noapte mesaj cu ”La mulți ani!”, reușind mai mereu să mă emoționeze, singurul al carui ”ai grija de tine!” e infiorator de emoționant.
Am trecut prin ploi impreună și nopți pustii, avem amintiri comune îngropate într-un colț de suflet doar pentru că dor poate, avem zâmbete complice care strălucesc ca cea mai puternică rază de soarea, avem clipe în care doar privirile vorbesc, dar și momente de rătăcire, pe care însă am învățat în timp să le facem scurte și rare. Avem lucruri mărunte pe care ni le spunem, dar lucruri care contează, care formează caractere și modelează suflete. Nu ne împărtășim problemele care dor și care contează (dar trec!!!), pentru că încercăm să ne protejăm unul pe altul de grijile suplimentare, ci pe cele mărunte care însă au un puternic impact asupra sufletului.
E persoana pe care o port cu drag în suflet, o admir și o apreciez.

2 comentarii:

Vreau să-ți știu părerea :)