... game, set, meci ...

Cu tenisul m-am întâlnit întamplător tot prin 2000 și noțiuni ca game, set, meci au intrat furtunos în viața mea, legate inevitabil de numele lui Andrei Pavel - îmi placea, vorbea și încă o face într-un mod diferit, se cunoaște poate contactul strâns care il are cu spațiul german și mentalitatea de acolo. Prin 2004 un eveniment copilaresc, poate, urma să lase amintiri frumoase prin colț de suflet. Romania juca un baraj de Cupa Davis contra Canadei și mi-am făcut o promisiune destul de ciudățică, dacă ai nostri ar fi reușit să câstige, urma să merg la școală să îmi prezint toate problemele neântelese (ăn condițiile în care nu obișnuiam să fac asta!!!) . O promisiune făcută trebuia respectată, nu?! România a câstigat, iar eu eram la școală față în față cu promisiunea mea ... Și mi-am respectat-o, chiar dacă am surprins atunci prin comportamentul meu, prin atitudine; am simțit asta și mi s-a și zis. Urmarea?! A fost interesant și mi-a plăcut, mi-a plăcut că am surprins, că am trecut peste un zid invizibil și am făcut ca pariu cu mine să fie respectat. Mi-ar fi plăcut să îmi fi făcut o promisiune și anul ăsta, când România a triumfat în fața echipei din Ecuador... Aștept însă tragerea la sorți de miercuri și indiferent de adversar voi fi suporter înflăcărat al tenismenilor...